Energia solară s-a impus în ultimele două decenii drept un vector esențial al tranziției energetice europene, susținând decarbonizarea economiilor și reducerea dependenței de combustibili fosili. Progresul tehnologic accelerat, sprijinul politic consistent și scăderea continuă a costurilor au contribuit semnificativ la extinderea capacităților fotovoltaice în Europa.
Evoluția Pieței: de la expansiune rapidă la maturizare
Începând cu anul 2010, costurile panourilor fotovoltaice au cunoscut o diminuare de peste 70%, în paralel cu creșterea eficienței acestora la peste 21% în prezent. Până la sfârșitul anului 2024, Uniunea Europeană a acumulat o capacitate instalată de 337 GWp, reprezentând 16% din totalul capacității globale. Germania (99 GWp), urmată de Spania, Italia, Țările de Jos și Franța, domină peisajul european, însumând împreună circa 80% din capacitatea fotovoltaică a Uniunii. Totuși, ritmul ascendent a fost încetinit recent. În anul 2024, vânzările de panouri solare au înregistrat o contracție de 30% comparativ cu anul precedent, impactul fiind resimțit preponderent în sectorul rezidențial. Printre cauzele principale se numără anunțata eliminare a schemei de compensare (net-metering) până în 2027, stabilizarea pieței energetice după volatilitatea anilor anteriori și apropierea de un nivel de saturare pe anumite piețe.
Provocările actuale și adaptarea pieței
Deși sectorul fotovoltaic a atins un grad ridicat de maturitate tehnologică, persistă o serie de provocări structurale. Una dintre cele mai presante este congestia rețelelor electrice, determinată de creșterea volumului de energie injectat în rețea în intervalele cu radiație solară maximă. Eliminarea treptată a subvențiilor ridică, de asemenea, semne de întrebare cu privire la rentabilitatea sistemelor fotovoltaice individuale. În același timp, importurile europene de panouri solare din China – sursă pentru 98% din volumele UE – au scăzut cu aproximativ 40% în 2024. Această diminuare, nesuplinită de alte piețe, sugerează nevoia de consolidare a capacităților de producție locale. O tendință remarcabilă este expansiunea pieței de stocare a energiei. În Olanda, capacitatea instalată de sisteme de stocare a înregistrat creșteri anuale de peste 100%, pe fondul cererii sporite pentru autoconsum și eficientizarea consumului propriu.
Perspective strategice până în 2030
Pentru ca Uniunea Europeană să își atingă obiectivele climatice și energetice, este necesară dublarea capacității fotovoltaice până la pragul de 600 GWp, stabilit prin planul REPowerEU. Statele membre cu cele mai ambițioase ținte rămân Germania, Italia, Franța și Spania, însă și țări precum Olanda sau Malta au depășit deja propriile obiective naționale. Conform scenariilor analizate, creșterea viitoare va fi susținută în special de sectorul comercial și industrial, unde integrarea energiei solare, împreună cu soluții de stocare, devine tot mai atractivă din punct de vedere economic. Inovația tehnologică, digitalizarea infrastructurii energetice și politici publice orientate spre flexibilitate și reziliență vor fi factori esențiali în depășirea obstacolelor actuale.
În ciuda dificultăților întâmpinate în anul 2024, perspectivele pe termen mediu și lung pentru sectorul solar european rămân favorabile. Energia fotovoltaică nu este doar cea mai accesibilă, ci și una dintre cele mai eficiente soluții pentru decarbonizarea economiei. Adaptarea pieței la noile realități, investițiile în infrastructura de stocare și modernizarea rețelelor de distribuție vor reprezenta elemente-cheie pentru atingerea obiectivelor europene de sustenabilitate și securitate energetică.
Surse:
National Solar Trend Report 2025 – Dutch New Energy Research & Solar365
IEA Renewable Energy Progress Tracker 2024
Solar Power Europe – Global Market Outlook 2024-2028
European Commission – Clean Energy Technology Observatory